admin

Mii de PET-uri au fost adunate din lacul Pitești

În ultimele zile o cantitate foarte mare de PET-uri s-a adunat în acumularea Pitești (Prundu), fiind o sursă de poluare a apei și având un aspect neplăcut.

Într-o singură zi, 6 salariați ai Sistemului de Gospodărire a Apei Argeș au strâns din lac 350 de kg de pet-uri. Acțiunea de colectare a deșeurilor din apă a fost una foarte dificilă pentru că s-a făcut manual, din bărci, iar gunoiul a fost transportat la mal sac cu sac. Pe lângă acestă muncă, din bugetul instituției a fost achitat și costul predării acestora la depozitul de deșeuri.

Administrația Bazinală de Apă Argeș – Vedea acționează periodic pentru întrețierea cursurilor de apă administrate, inclusiv prin activități de ecologizare. Deși igienizările au fost desfășurate frecvent de la începutul anului, deșeurile au reapărut în lacurile de acumulare, aduse de pe malurile râurilor. Ca de fiecare dată, în perioadele ploioase malurile sunt spălate de apă iar deșeurile ajung în lacuri de acumulare.

Din păcate acțiunile de igienizarea au efect temporar, pentru că, locul acestor deșeuri va fi ocupat, în curând, de altele. Apele cu care am fost binecuvântați și munca “gospodarilor de ape” merită respectul comunității. Acest respect presupune simpla acțiune a semenilor noștri de a arunca gunoiul în zonele special amenajate.

Pentru că urmează perioada sărbătorilor de Paști iar multe persoane vor alege să petreacă într-un cadru natural (păduri, malurile apelor) le recomandăm să manifeste responsabilitate față de ape și mediul înconjurător.

Apa nu este un produs comercial oarecare, ci este un patrimoniu natural care trebuie protejat, tratat și apărat ca atare, fiind o resursă strategică de siguranță și securitate națională.” – Lege Apelor nr. 107/1996.

 

Avertizare hidrologică Cod Galben

Valabilă până joi, 05 aprilie 2023, ora 24:00, pe râurile Argeş – bazin superior, Dâmboviţa – bazin superior (judeţele: Argeş şi Dâmboviţa).
Avertizarea hidrologică COD GALBEN presupune: risc de viituri sau creşteri rapide ale nivelului apei, care necesită o vigilență sporită în cazul desfașurării unor activități expuse la inundații. Se pot produce scurgeri importante pe versanți, torenți, pâraie și viituri rapide pe râurile mici cu posibile efecte de inundații locale. În secțiunile monitorizate hidrometric, se pot produce depășiri ale Cotei de Atenție/Fazei I de apărare.
Personalul de specialitate al Administrației Bazinale de Apă Argeș-Vedea urmărește evoluția fenomenelor pe cursurile de apă aflate sub incidența codului galben.
Recomandăm populației să evite deplasările sau activitățile în apropierea cursurilor de apă.

Planul de Management al Riscului la Inundații pentru spațiul hidrografic Argeș-Vedea a fost supus dezbaterii publice

Administrația Bazinală de Apă Argeș-Vedea a supus dezbaterii publice Planul de Management al Riscului la Inundații aferent ABA Argeș Vedea. În cadrul întâlnirii publice au fost prezentate participanților Proiectul ROFLOODS, Planurile de Management al Riscului la Inundații ABA Argeș Vedea – ciclul 2 și Raportul de Mediu şi Studiul de Evaluare Adecvată pentru PMRI ciclul 2.

Planul de Management al Riscului la Inundații (PMRI), este un document cuprinzător cu rolul de a ghida strategic activitățile autorităților în gestionarea inundațiilor în perioada 2022 – 2027. Planul cuprinde concluziile Evaluării Preliminare a Riscului la Inundații, obiectivele de management al riscului la inundații, Hărțile de Hazard și de Risc la Inundații, Programele de Măsuri și prioritizarea acestora, Planul de monitorizare a implementarii măsurilor etc.

Elementul central al planului îl constituie Programul de Măsuri. Acesta poate include măsuri structurale și/sau măsuri non-structurale. Măsurile structurale pot fi măsuri de „infrastructură gri”, precum barajele, digurile și alte astfel de construcții cu rol de protecție și de diminuare a efectelor inundațiilor, sau de ”infrastructură verde”. Acestea din urmă mai sunt denumite și măsuri bazate pe natură. Exemple sunt renaturarea albiilor majore și minore ale râurilor, restaurarea meandrelor, a zonelor umede, împăduriri și alte lucrări cu rol de prevenire a formării de torenți și a eroziunii solului. Măsurile non-structurale nu au rol de protecție directă ci de prevenirepregătire și răspuns la inundații. Exemple sunt reglementările de folosință a terenurilor sau sisteme de avertizare timpurie sau alarmare.

 

În spațiul hidrografic Argeș-Vedea au fost raportate 39 de zone cu risc potenţial

semnificativ la inundaţii (APSFR).

În acestă etapa Planul de Management al Riscului la Inundații (PMRI) se află în procedură de evaluare strategică de mediu. Documentul poate fi consultat pe site-ul www. inundatii.ro/resurse/ .

Proiectului ROFLOODS este dezvoltat de Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor împreună cu Administrația Națională Apele Române prin Administrațiile Bazinale de Apă și Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor cu sprijinul World Bank Romania.

Ziua Mondială a Apei 2023 la Administrația Bazinală de Apă Argeș-Vedea

“Accelerarea schimbării”, “Fiecare picătură și fiecare gest contează!” și “Fă schimbarea pe care ți-ai dori să o vezi în lume!” – acesta este mesajul propus de UN-Water întregii comunități (organizaționale, științifice, populației, dar și instituțiilor guvernamentale din lumea întreagă) cu prilejul Zilei Mondiale a Apei 2023.

Tema vizează promovarea dezbaterilor și a informărilor legate de criza apei și a salubrității, precum și atitudinea, soluțiile pe care trebuie să le găsim și să le adoptăm pentru a preveni și a atenua efectele pe care aceasta le generează.

La Administrația Bazinală de Apă Argeș-Vedea sărbătoarea apei a început din primele zile ale lunii martie și se concretizează în activități de igienizare pe cursurile de apă administrate, evenimente dedicate apei, participări la lecții deschise, porți deschise, etc.

Toate sistemele de gospodărire a apelor (SGA Giurgiu, SGA Teleorman, SGA Argeș, SGA Ilfov București, SHI Văcărești, SHI Olt) din subordinea ABA Argeș-Vedea au derulat și încă derulează activițăți de colectare a deșeurilor din ape și de pe maluri. Din păcate eforul este zădărnicit de comportamnetul celor care nu cunosc legile, nici măcar pe cele ale bunului simț, deoarece deșeurile reapar la scurt timp după igienizare.

O mare atenție am acordat-o acțiunilor de educare a copiilor, participând la Săptămâna verde cu prezentări despre apă, materiale didactice, vizite la baraje sau laboratoarele noastre.  Peste o mie de preșcolari, elevi și studenți au fost implicați până la această data în astfel de activități.

Dezbatere publică a Planului de Management al Riscului la Inundații pentru bazinul hidrografic Argeș Vedea

Administrația Bazinală de Apă Argeș Vedea organizează ședința de dezbatere publică a Planului de Management al Riscului la Inundații aferent ABA Argeș Vedea, întâlnire la care sunt invitați toți factorii interesați din bazinul hidrografic Argeș Vedea (județele Argeș, Teleorman, Giurgiu, Ilfov – integral, județele Olt și Dâmbovița – parțial + municipiul București).

Dezbaterea va avea loc în data de 24 martie 2023 (orele 10.00 – 12.00), în municipiul Pitești, sala Amfiteatru a Consiliului Județean Argeș – Bd Republicii nr. 71 (fostul Centru de Calcul).

Vor fi prezentate: Proiectului ROFLOODS și a Planuri de Management al Riscului la Inundații ABA Argeș Vedea – ciclul 2 și Raportul de Mediu şi a Studiul de Evaluare Adecvată pentru PMRI ciclul 2.

Aceste activități sunt organizate în cadrul proiectului „Întărirea capacitații autorității publice centrale în domeniul apelor în scopul parcurgerii etapelor a 2-a si a 3-a ale Ciclului II al Directivei Inundații – ROFLOODS” – Inundatii.ro, dezvoltat de Ministerul Mediului – România împreună cu Administrația Națională „Apele Române” prin Administrațiile Bazinale de Apă și Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor cu sprijinul World Bank Romania.

Prin intermediul RO-FLOODS, România, în calitate de Stat Membru al UE, implementează prevederile Directivei privind evaluarea și gestionarea risului la inundații (etapa a doua) care presupun realizarea ciclică a etapelor:

  • Evaluarea Preliminară a Riscului la Inundații (EPRI);
  • Elaborarea Hărților de Hazard și de Risc la Inundații (HHRI);
  • Elaborarea Planurilor de Management al Riscului la Inundații (PMRI).

În urma parcurgerii acestor etape, specialiștii identifică soluțiile și măsurile necesare pentru atenuarea riscurilor la inundații, conform standardelor internaționale și a bunelor practici existente.

Toate aceste informații sunt integrate în Planuri de Management al Riscului la Inundații (PMRI).

Implicarea părților interesate reprezintă o componentă esențială a procesului de elaborare și ulterior avizare / aprobare a Planurilor de Management al Riscului la Inundații, întrucât managementul riscului la inundații vizează toți cetățenii României. Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor împreună cu Administrația Națională ”Apele Române”, colaborează cu cetățenii și cu diferitele sectoare ale societății pentru a-i ajuta să înțeleagă procesul de elaborare al Planurilor de Management al Riscului la Inundații și pentru a le actualiza și îmbunătăți.

Documentele mai pot fi consultate aici pe site-ul 𝐰𝐰𝐰.𝐢𝐧𝐮𝐧𝐝𝐚𝐭𝐢𝐢.𝐫𝐨

Fenomene de iarnă pe cursurile de apă din bazinul hidrografic Argeș

Temperaturile cu valori negative au dus la apariția formațiunilor de gheață pe unele cursuri de apă din bazinul hidrografic Argeș. Temperatura minimă înregistrată în data de 08 februarie a fost de -130 C la stația hidrometrică Bahna Rusului pe râul Râul Doamnei.

Pe râul Arefu, la Arefu, s-a format pod de gheață continuu,  iar pe râul Vâlsan (stația hidrometrică Brădet), Râul Doamnei (stația hidrometrică Bahna Rusului), râul Bratia (stația hidrometrică Râușor Pod), pârâul Râușor (stațiile hidro Rucăr și Râușor),  Râul Târgului (stația hidro Voina), râul Bughea (la Bughea de Jos), râul Argeșel (la Nămăiești și Vulturești) se semnalează gheață la mal.

Startul de zăpadă măsoară 104 cm la la barajul Pecineagu, 14 cm la stația hidrometrică Voina pe râul Târgului, 10 cm pe râul Vâlsan la Brădet și pe râul Doamnei la Bahna Rusului. În zilele următoare formațiunile de gheață vor fi în intensificare și extindere pe majoritatea râurilor din zonele de deal și munte.

Măsurătorile realizate la stațiile hidrometrice indică o scădere a nivelurilor apei pe cele mai multe râuri din bazinul hidrografic Argeș-Vedea, tendință care se va menține.

Serviciile de specialitate din cadrul ABA Argeș Vedea monitorizează fenomenele pe toate cursurile de râu şi în lacurile de acumulare.

La această dată în principalele lacuri de acumulare din bazinul hidrografic Argeș este stocat un volum de apă de 612 milioane metri cubi (reprezentând 83% din capacitatea de retenție).

ABA Argeș-Vedea continuă aplicarea măsurilor pentru timpul friguros care asigură exploatarea în condiții de siguranță a lucrărilor hidrotehnice aflate în administrare: verificarea stării tehnice și funcționale a echipamentelor hidromecanice, a instalațiilor electrice, de automatizare, de încălzire, a surselor de alimentare cu energie electrică, îndepărtarea obstacolele care ar provoca îngrămădiri de sloiuri pe anumite cursuri de apă. Programul pentru timp friguros va fi aplicat pe toată perioada rece. ​

Informare de presă

Echipele Administrației Bazinale de Apă Argeș-Vedea împreună cu reprezentanții IJSU Argeș, Garda de Mediu, Secția 1 de Poliție a municipiului Pitești  au desfășurat acțiuni ample de depistare a sursei de poluare a râului Argeș anunțată în seara zilei de 31 ianuarie 2023 la Dispeceratul Adminsitrației Bazinale de Apă Argeș Vedea de către ISU Argeș.

În urma inspectării cursului apei și a zonelor riverane s-a constatat că posibila cauză a poluării este deversarea unei cantități (aproximativ 200 – 300 litri) de uleiuri sau produse petroliere într-o vale locală care se varsă în râul Argeș. Au fost prelevate probe de apă din zona respectivă, din acumulările Prundu și Golești, în vederea efectuării analizelor de laborator și identificarea substanțelor poluante.

În această dimineață echipele Administrației Bazinale de Apă Argeș-Vedea au reluat verificările pe teren pentru stabilirea împrejurărilor în care s-a produs poluarea și au prelevat noi probe de apă, inclusiv din zona aval acumulării Golești. Reprezentanții ABA Argeș Vedea împreună cu cei ai IJSU Argeș au efectuat și o inspecție a luciului de apă al acumulării Golești, fără a constata urme de produse petroliere.

Formația de Intervenție Rapidă a Sistemului de Gospodărire a Apelor Argeș a început de la prima oră a dimineții acțiunile de curățare a malurilor văii poluate și colectarea reziduurilor pentru a preîntâmpina o nouă poluare accidentală. În zonă se acționează cu materiale de tip spill sorb, lavete, perne și baraje absorbante.

În urma cercetărilor efectuate a fost identificată o persoană suspectată de deversare de resturi de ulei vechi, aceasta fiind cauza poluării accidentale. Reprezentantii Inspecției Bazinale a Apei, a ABA Argeș Vedea, au întocmit procesul verbal de constatare și sancționare a incidentului cu suma de 40 000 de lei, trimiterea în judecată și plata costurilor pentru acțiunea de igienizare, pe principiul “poluatorul plătește”.

 

Proiecte importante la Administrația Bazinală de Apă Argeș-Vedea prin PNRR

Administrația Bazinală de Apă Argeș-Vedea va beneficia de fonduri importante prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pentru Reabilitarea acumulărilor existente care necesită intervenții pentru exploatarea în condiții de siguranță. Astfel au fost acceptate pentru finanțare nouă proiecte:

  • “Îmbunătățirea condițiilor de funcționare în siguranță pentru acumularea Budeasa, județul Argeș”;
  • „Îmbunătățirea condițiilor de funcționare în siguranță pentru acumularea Bascov, județul Argeș”;
  • „Îmbunătățirea condițiilor de funcționare în siguranță pentru acumularea Râușor, județul Argeș”;
  • „Îmbunătățirea condițiilor de funcționare în siguranță pentru acumularea Mărăcineni, județul Argeș”;
  • „Îmbunătățirea condițiilor de funcționare în siguranță pentru acumularea Văcărești, județul Dâmbovița”;
  • „Îmbunătățirea condițiilor de funcționare în siguranță pentru acumularea Zăvoiu Orbului, județul Dâmbovița”;
  • „Îmbunătățirea condițiilor de funcționare în siguranță pentru acumularea Buftea, județul Ilfov”;
  • „Îmbunătățirea condițiilor de funcționare în siguranță pentru acumulările de pe Valea Ilfov – Bunget II, Brătești, Adunați, Ilfoveni, județul Dâmbovița”;
  • „Îmbunătățirea condițiilor de funcționare în siguranță a lucrărilor hidrotehnice pe râul Dâmbovița, aval acumulare Lacul Morii – Nod Hidrotehnic Tânganu, municipiul București, județul Ilfov și județul Călărași”;

Având o rețea hidrografică vastă Administrația Bazinală de Apă Argeș-Vedea beneficiază de o foarte bună amenajare hidroenergetică, principalele amenajări cu volume semnificative aflându-se pe râurile Argeș (Vidraru, Vâlcele, Budeasa, Golești, Mihăilești), Dâmbovița (Pecineagu, Văcărești, Lacul Morii), Târgului (Râușor). Majoritatea acestor baraje sunt construite în anii 1980. Construcțiile hidrotehnice cuprinse în PNRR au folosințe complexe: apărare împotriva inundațiilor, alimentare cu apă a populației, industriei, irigații, piscicultură, etc.

La această dată au fost demarate procedurile de achiziție pentru realizarea –  documentației de avizare lucrări intervenție (DALI), în urma cărora se vor stabili soluțiile tehnice cele mai eficiente și estimarea financiară a acestora.

Aceste proceduri vor fi urmate de achiziția lucrărilor de construcție și montaj, estimată pentru perioada septembrie-octombrie 2023, iar până în aprilie 2026 proiectele urmează a fi finalizate.

Un proiect nou al Administrației Naționale „Apele Române”: Reconfigurarea mecanismului economic pentru finanțarea sustenabilă a infrastructurii de apă în România

Administrația Națională „Apele Române” (ANAR) și Banca Mondială (BM), prin Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, au încheiat un Acord de Servicii de Asistență Tehnică Rambursabile, intrat în vigoare la data de 28 Septembrie 2022 prin care se va derula proiectul Asistență tehnică pentru reconfigurarea mecanismului economic pentru finanțarea sustenabilă a infrastructurii de apă în România”. Detalii, aici

Managementul resurselor de apă in România deține un istoric îndelungat, de aproximativ 100 de ani de la înființarea unui departament de ape, dar și de la organizarea acestuia pe bazine hidrografice. Acest istoric este completat de introducerea unui sistem de plăti pentru costurile generate de gospodărirea sustenabilă a resurselor de apă începând cu anii 1990, prin promovarea unor acte legislative specifice mecanismelor de plăți în domeniul gospodăririi apelor.

România este printre primele țări europene producătoare de energie electrică din utilizarea apei, prietenoasă cu mediul și care contribuie la realizarea Pactului Verde European. Acesta urmărește îmbunătățirea bunăstării și sănătății cetățenilor și generațiilor viitoare. România deține o infrastructură de apă semnificativă, construită în ultimii 70 de ani, cu scopul de a asigura securitatea apei pentru țară și protejarea populației la inundații. Acest lucru vine cu provocări din cauza îmbătrânirii și necesitatea întreținerii acesteia, accentuate de schimbările climatice prin creșterea riscurilor de secetă și inundații.

Guvernul României s-a angajat să susțină reformele și îmbunătățirile în sectorul apei, iar ANAR, ca instituție responsabilă de managementul resurselor de apă, urmărește să-și îmbunătățească performanța și resursele pentru a face față provocărilor tot mai mari.

Prin intermediul asistenței tehnice, ANAR își propune reconfigurarea mecanismului economic, prin îmbunătățirea eficienței costurilor și optimizarea resurselor necesare, pentru o gestionare durabilă a infrastructurii de apă existente și dezvoltarea noii infrastructuri în contextul schimbărilor climatice. În acest fel, sunt asigurate atât resursele de apă necesare, cât și reducerea riscului la inundații pentru întreaga populație a României. Asistența tehnică include următoarele componente:

  • Componenta 1: Sprijin tehnic pentru reconfigurarea (consolidarea) mecanismului economic al ANAR
  • Componenta 2: Sprijin tehnic pentru îmbunătățirea performanței economice și a practicilor de management al activelor, în conformitate cu bunele practici internaționale

Proiectul de asistență tehnică este realizat în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență, Pilonul I Tranziție verde – Componenta C1: Managementul apei care include proiectul de reformă: R2. Reconfigurarea actualului mecanism economic al ANAR în vederea asigurării modernizării și întreținerii sistemului național de gospodărire a apelor, precum și a implementării corespunzătoare a Directivei-cadru privind apa și a Directivei privind inundațiile.

Termenul de implementare al proiectului de reformă, respectiv intrarea în vigoare a noului mecanism economic al ANAR prin modificarea Legii Apelor nr. 107/1996 este Q3 2024.

PNRR. Finanțat de Uniunea Europeană – UrmătoareaGenerațieUE

Mai multe detalii, puteți găsi aici (site-ul programului) și Facebook.

Amplă campanie de inventariere a sistemelor indviduale adecvate pentru colectarea și epurarea apelor menajere

Știai că în această perioadă se desfășoară în întreaga țară o amplă campanie de inventariere a sistemelor indviduale adecvate pentru colectarea și epurarea apelor menajere?

Este bine ca tu să utilizezi un sistem individual adecvat pentru că astfel protejezi nu numai resursele de apă de suprafață și subterane, dar și sănătatea ta.

Să cunoști situația privind sistemele individuale adecvate (așa numitele „fose septice”, „bazine vidanjabile”) este o necesitate deoarece multă lume le folosește, însă nu se cunoaște de care tip sunt și cum funcționează.

Acolo unde încă nu este construită o rețea de canalizare, aceste sisteme contribuie la reducerea poluării mediului înconjurător, respectiv a apelor și la crearea unor condiții de viață sigure.

Când un astfel de sistem poate fi considerat ca fiind adecvat?

Sistemele individuale sunt conforme atunci când acestea sunt în principal bazine de colectare sau alte tipuri de containere impermeabile, iar apele menajere sunt colectate, vidanjate și transportate în mod regulat la o rețea de canalizare sau la o stație de epurare.

Dacă sistemul individual realizează și epurarea apelor menajere în ministații de epurare standardizate, atunci se asigură o epurare la o calitate corespunzătoare normelor naționale. Acolo unde încă nu este construită o rețea de canalizare, un astfel de sistem contribuie la reducerea poluării mediului înconjurător, respectiv a apelor și la crearea unor condiții de viață sigure.

Iată de ce autoritățile administrațiilor publice locale solicită cetățenilor și persoanelor juridice să declare sistemele individuale adecvate (și nu latrinele și puțurile absorbante) pentru înregistrare într-un registru de evidență la nivel de unitate administrativ teritorială.

Toate aceste informații vor fi preluate într-un sistem național informatic creat la nivelul Administrației Naționale „Apele Române” (realizat din fonduri europene printr-un proiect național, cod SIPOCA 588). Acesta va deveni funcțional la începutul anului viitor și va reprezenta un punct de plecare pentru analiză și aplicare de politici publice pentru cetățeni, acolo unde este prioritar.​