Teritorial, Sistemul de Gospodărire a Apelor Argeş îşi desfăşoară activitatea în judeţul Argeş şi o parte din judeţul Dâmboviţa , iar ca bazin hidrografic cuprinde bazinul superior şi mijlociu al Argeşului, astfel:
- cursul principal al Argeşului de la izvoare până la limita cu judeţul Giurgiu, inclusiv afluentii
- râul Dâmboviţa de la izvoare până la Malu cu Flori (jud.DB), cu afluenţii săi
Organizare
SGA Arges functioneaza conform organigramei aprobate de conducerea A.N. Apele Romane avand in componenta urmatoarele compartimente:
- Biroul Exploatare Lucrari
- Biroul Gestiunea Resurselor de Apa
- Biroul Mecano-Energetic
- Compartiment Financiar-Contabilitate
- Compartiment RURPA-Administrativ
- Statia Hidro Campulung
- Statia Hidro Pitesti
4 Sisteme Hidrotehnice :
-
-
- Campulung
- Bascov
- Golesti
- Maracineni
- Atelier de Reparatii
-
· Principalele lucrari in administrare
In cadrul amenajarilor complexe ale raurilor Arges si Dambovita , Sistemul de Gospodarire a Apelor Arges are in administrare urmatoarele categorii de lucrari :
1.Baraje :
SGA Arges are in administrare 8 baraje permanente (Pecineagu, Rausor, Valcele, Budeasa, Bascov,Pitesti,Golesti, Zavoiul Orbului) si unul nepermanent (Maracineni).
– barajul Pecineagu pe riul Dimbovita , Vt = 69 mil. mc , ale carui folosinte sunt : alimentarea cu apã potabilã şi industrialã cu un debit de 6,8m³/s, din care 5m³/s pentru Bucureşti prin staţia Arcuda ; producerea de energie electricã prin centrala Clãbucet cu o putere instalatã de 64 MW şi un debit instalat de 35 m³/s ; atenuarea undei de viiturã cu un volum de 6 mil. m³ si asigurarea unei surse de apã pentru irigarea unei suprafeţe de 10700ha.
– barajul Vilcele pe riul Arges, Vt= 41,6 mil. mc, cu rol in regularizarea debitelor de apa uzinate de centralele hidroelectrice situate in amonte de acumularea Vilcele , corespunzator cerintelor de apa ce trebuie asigurate de catre aceasta acumulare, producerea de energie electrica prin CHE Vilcele (Pi = 15.5 MW , Q inst. = 90 mc/s ), satisfacerea necesarului de apa pentru alimentare si pentru irigarea localitatilor din aval , asigurarea in aval a unui debit minim de servitute si atenuarea undelor de viitura.
– barajul Râuşor pe râul Tirgului ,Vt=68 mil.mc.Folosinte :alimentarea cu apã potabilã şi industrialã cu un debit de 2.5m³/s a municipiului Câmpulung , rezervã de apã pentru marii consumatori din aval Piteşti şi Bucureşti ,producerea de energie electricã prin centralele Lereşti cu o putere instalatã de 19 MW şi Voineşti cu o putere instalatã de 5.5 MW,atenuarea undei de viiturã cu un volum de 15.6 mil m³ ,agrement şi pisciculturã.
– barajul Budeasa pe râul Arges, Vt= 54,9 mil.mc ,cu folosinte multiple ca : alimentarea cu apa potabila si industriala a municipiului Pitesti, regularizarea debitelor de apa uzinate de centralele hidroelectrice situate in amonte, producerea de energie electrica prin CHE Budeasa , atenuarea undelor de viitura si satisfacerea necesarului de apa pentru irigarea suprafetelor din aval.
– barajul Golesti pe râul Arges,Vt= 78,5 mil.mc, are ca principale folosinte
asigurarea unui debit suplimentar de 1,8mc/s pentru alimentarea cu apa potabila si industriala a municipiului Bucuresti ,alimentarea cu apa a sistemului de irigatii Cateasca-Teiu , asigurarea sursei de rezerva pentru alimentarea cu apa a ARPECHIM Pitesti prin furnizarea unui debit de 6mc/s ,producerea de energie electrica si apararea impotriva inundatiilor in aval de baraj.
2.Baraje de priza
– barajul de priza Clucereasa, pe raul Targului – prin cele 2 statii de pompare aferente asigura alimentarea cu apa a Uzinei de automobile Dacia –Renault Mioveni si a orasului Mioveni.
3.Regularizari de râuri :
– regularizare rau Vilsan la Musatesti -7,5 km
– regularizare rau Tirgului la Stilpeni si Cimpulung – (3,1 + 2) km
– regularizare rau Targului intre Campulung si Clucereasa – 26.10 km + 2.32 km amenajare afuenti
– regularizare rau Carcinov Topoloveni-Botesti -26,5 km
– regularizare valea Tutana – 9,2 km
– regularizare rau Arges intre Bascov si Pitesti – 4,5 km
– regularizare rau Neajlov – Cateasca – 8 km
– regularizare vai torentiale la Câmpulung – 16,05 km
– regularizare rau Sabar Rastoaca – 11,351 km
– regularizare parau Cobia -3,4 km
– regularizare rau Arges aval pod Corbeanca in satul Ungureni – L=2.146 km
– regularizare rau Targului la Campulung – 1.3 km aparari de maluri si 7 praguri
– regularizare rau Targului intre Campulung si Clucereasa – 28.33 km aparari de maluri, praguri de fund ,consolidari vegetative si recalibrare albie .
– amenajare pr. Bughea intre Bughea de Jos si Capul Piscului – 4.134 km aparari de maluri, praguri de fund recalibrare albie si punte hidrometrica
– amenajare rau Bratia intre Berevoiesti si Balilesti – 4.210 km ziduri de sprijin, aparari de maluri din gabioane , praguri de fund
– amenajare rau Valsan intre locatitatile Bradulet – Merisani – 35.68 km , lucrare care consta din protectii de maluri : ziduri de sprijin, gabioane, piatra bruta ; recalibrari de albii si praguri de stabilizare pat albie .
4.Aparari de maluri :
– aparare mal rau Arges Petresti – Mogosani – 0,230 km
– aparare mal rau Arges –Corbeni– 0,9 km
– aparare mal rau Doamnei – Colibasi – 0,45 km
– aparare de mal rau Arges amonte pod Corbeanca sat Ungureni – 0.389 km
5. Derivatii :
– derivatia Potopu- Arges – 5 km
